Matan a revenit acasă și a dat peste o scenă care parcă a ieșit dintr-un sketch de comedie: nu era nici urmă de soția lui. Dispariția soției și a fiului lor de un an l-a făcut să ridice sprâncenele și să-și încordeze nervii ca o șpagă de la falafel. Hotărât să afle ce s-a întâmplat, Matan a trecut strada la vecinul Erez, ca să-i ceară lămuriri. Și ce să vezi? Erez iese din casa lui ținând în brațe pe micuțul Noam, fiul lui Matan.
Se pare că soția lui Matan, Yaara, l-a lăsat pe Noam la Erez în grabă pentru că avea o urgență. Deși Erez știa să schimbe scutece și să prepare lapte instant, nu înțelegea ce a putut-o determina pe Yaara să dispară așa brusc. Totuși, Matan a mulțumit în gând soției că i-a lăsat ceva de mâncare în cuptorul cu microunde o porție de shnitzel, evident.
Timpul a început să se scurgă o jumătate de oră, o oră, două, cinci și nervii lui Matan au ajuns la stadiul de hummus bătut în mixer. A încercat să o sune pe Yaara de zece ori, poate și de douăzeci, dar telefonul ei părea să fi fost expediat în deșertul Negev. Orele treceau, iar neliniștea lui devenea tot mai greu de gestionat. La final, Matan l-a culcat pe Noam, transformându-se într-un tată multitasking, cântând creative cântece de leagăn ca să supraviețuiască.
În sfârșit, apelul mult așteptat a venit. Matan a răspuns ca o gospodină la reduceri de Shabbat și și-a aruncat întrebările către Yaara: Unde ești? Ce ai făcut? Vrei să mănânci shnitzel când te întorci? Dar, spre marea lui dezamăgire, Yaara a evitat orice răspuns clar ca un politician înainte de alegeri. A spus simplu că nu are de gând să se întoarcă și că Noam va rămâne pentru totdeauna în grija lui Matan.
Șocat, Matan s-a agățat de telefon cu speranța că e un prank, poate o farsă de Purim înainte de sezon. Dar realitatea era prea evidentă chiar și pentru un optimist de pe malul Mediteranei. Acum, Matan se vedea nevoit să accepte noul său rol tată și mamă, designer de scutece și expert la învățat cântecele israeliene gata să crească singur pe micuțul Noam. Să ținem degetele încrucișate că va reuși măcar să nu ardă shnitzelul data viitoare.
